Manastirea Hurezu, VL

Ctitorie a lui Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti (1688 -1714). Bolnita manastirii a fost ctitorita de doamna Maria, schitul Sf. Apostoli de staretul Ioan, iar schitul Sf. Stefan de Stefan, fiul domnului.

Cel mai reprezentativ monument al lui Constantin Brancoveanu a fost zidit in anii 1690 - 1697 si a constituit un centru de cultura si intensa activitate artistica, cu o biblioteca si scoala de pictura condusa de Constantinos. Acesta a pus bazele celui mai important atelier de pictura din istoria artei vechi romanesti cu influente in Muntenia, Oltenia si Transilvania. In timpul miscarii revolutionare de la 1821, conduse de Tudor Vladimirescu, manastirea a fost folosita ca incinta de aparare.

 Manastirea este constituita dintr-o incinta dreptunghiulara (85 X 65 m), inchisa la sud de palatul domnesc, staretia, clopotnita, biblioteca si intrarea in incinta, la vest de trapeza, paraclis, chilii pe doua nivele cu o galerie deschisa marginita de arcade pe coloane de piatra si foisorul lui Dionisie ( construit 1752), la nord de chilii, si la est de zidul de incinta. Manastirea este intarita cu o alta incinta de aparare exterioara formata din ziduri inalte, existenta si astazi. In centrul incintei interioare se afla biserica manastirii. Fatadele laterale sunt bogat decorate cu ancadramente dreptunghiulare, la registrul inferior si firide ornamentale cu cercuri la cel superior. Alaturi de stucatura de tip oriental apare sculptura in piatra, cu motive ornamentale renascentiste sau baroce, dar adaptate traditiilor romanesti. Portalurile au, in general, motive florale, in care floarea de acant mediteraneeana este inlocuita cu motive florale ale peisajului romanesc (bujor, lalea, zambila, vita de vie). Pictura interioara, definita prin eclectismul rafinat, are o mare valoare datorita realismului sau, atat in scene religioase, ca si in galeria de portrete ale Brancovenilor, Basarabilor si Cantacuzinilor, ca si reprezentarii, pentru prima oara in arta religioasa romaneasca, a chipurilor celor trei principali constructori, vadind astfel influenta umanismului Renasterii.